Statul român a ajuns, din nou, în faţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), de data aceasta în procesele deschise pe clauze abuzive din contractele de credit încheiate de Banca Comercială Română (BCR), potrivit unui anunţ al CEDO.
Conform comunicatului Curţii Europene, cazul deschis în urma unei sesizări făcute de cinci persoane are ca obiect „jurisprudenţa contrară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-au pronunţat hotărârile definitive în litigii privind presupusele clauze abuzive ale contractelor de credit denominate în valută străină”.
Instanţa europeană subliniază: „În special, prin decizia atacată din 23 martie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererile reclamanţilor în întregime şi a considerat că termenii contestaţi ai contractelor de împrumut erau «legali şi negociaţi». Cu toate acestea, aceeaşi instanţă a pronunţat hotărâri în cauze similare, constatând că termenii contractuali în cauză erau incorecţi, ceea ce le dă dreptul reclamanţilor din acele cauze să obţină de la bancă banii pe care i-au plătit în contul respectivelor clauze contractuale ilegale„, informează Cotidianul.
Avocatul Gheorghe Piperea susţine că procesul la care se face referire este cel în care îi apără pe clienţi împotriva BCR. De asemenea, avocatul spune că documentul CEDO conţine o eroare, respectiv faptul că moneda în care au fost denominate creditele este francul elveţian.
Menţionăm că BCR nu a acordat credite în franci elveţieni.
Avocatul Piperea a declarat: „Este vorba despre procesul G2, împotriva BCR, pe clauze abuzive, pe care l-am pierdut definitiv în instanţă. Acum, dacă CEDO va da dreptate reclamanţilor, şi nu am nici cea mai mică îndoială că aşa va fi, vom relua întregul proces.
Menţionez că nu noi am făcut sesizarea la CEDO, dar că este o cale prin care situaţia din justiţia noastră, unde se dau hotărâri diametral opuse, poate fi corectată.
Nu are importanţă că împrumuturile vizate sunt sau nu în franci elveţieni, pentru că practica noastră judiciară este neunitară oricum, deşi actul de justiţie ar trebui să fie predictibil. În sfârşit, prin această acţiune formulată la CEDO, practica neunitară din justiţia noastră va fi sancţionată, toate hotărârile pe care le-am pierdut vor fi revizuite, iar eu pretind ca cineva să răspundă pentru această eroare judiciară. De reţinut este faptul că la CEDO nu se ajunge uşor. În general, sesizările sunt respinse, iar faptul că acest dosar apare înregistrat pe site-ul CEDO, înseamnă că el a intrat pe circuit, ceea ce este mare lucru”.
Amintim că, anul trecut, contestaţia în anulare pe care Gheorghe Piperea a depus-o în procesul colectiv deschis împotriva BCR (dosarul G2) a fost respinsă de instanţă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, practic, decizia definitivă pronunţată în favoarea BCR în acest dosar, în ciuda faptului că, în procesul colectiv G1 – identic cu cel în discuţie -, aceeaşi instanţă de judecată le-a dat dreptate clienţilor, constatând ca abuzivă clauza privind dobânda de referinţă variabilă.
Întrebările adresate CEDO în această speţă sunt următoarele:
„1. Reclamanţii au beneficiat de un proces echitabil în stabilirea drepturilor şi obligaţiilor lor civile, în conformitate cu articolul 6 (1) din Convenţie, citit singur sau împreună cu articolul 14 al Convenţiei, în măsura în care acţiunile similare de pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de pe rolul diferitelor curţi de apel, referitoare la interpretarea termenilor din contractele de credit încheiate de diferiţi reclamanţi cu Banca Comercială Română au avut rezultate diferite?
2. A fost principiul securităţii juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii în interpretarea articolului 6 din Convenţie (a se vedea, de exemplu, Albu şi alţii 63 contra României, cererea nr. 34796/09, 10 mai 2012), respectat de instanţele naţionale?
3. Au fost supuşi reclamanţii unui tratament discriminatoriu contrar articolului 14 al Convenţiei coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1, având în vedere faptul că, în ceea ce priveşte acţiunile similare ale altor reclamanţi în faţa instanţelor naţionale, acestea din urmă au constatat că termenii contractuali în cauză nu erau nici „legali”, nici „negociaţi” şi, prin urmare, incorecţi (abuzivi)?”
Reprezentanţii BCR nu au răspuns solicitării noastre pe subiect, până la închiderea ediţiei sursei citate.
Instanţa europeană subliniază: „În special, prin decizia atacată din 23 martie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererile reclamanţilor în întregime şi a considerat că termenii contestaţi ai contractelor de împrumut erau «legali şi negociaţi». Cu toate acestea, aceeaşi instanţă a pronunţat hotărâri în cauze similare, constatând că termenii contractuali în cauză erau incorecţi, ceea ce le dă dreptul reclamanţilor din acele cauze să obţină de la bancă banii pe care i-au plătit în contul respectivelor clauze contractuale ilegale„, informează Cotidianul.
Avocatul Gheorghe Piperea susţine că procesul la care se face referire este cel în care îi apără pe clienţi împotriva BCR. De asemenea, avocatul spune că documentul CEDO conţine o eroare, respectiv faptul că moneda în care au fost denominate creditele este francul elveţian.
Menţionăm că BCR nu a acordat credite în franci elveţieni.
Avocatul Piperea a declarat: „Este vorba despre procesul G2, împotriva BCR, pe clauze abuzive, pe care l-am pierdut definitiv în instanţă. Acum, dacă CEDO va da dreptate reclamanţilor, şi nu am nici cea mai mică îndoială că aşa va fi, vom relua întregul proces.
Menţionez că nu noi am făcut sesizarea la CEDO, dar că este o cale prin care situaţia din justiţia noastră, unde se dau hotărâri diametral opuse, poate fi corectată.
Nu are importanţă că împrumuturile vizate sunt sau nu în franci elveţieni, pentru că practica noastră judiciară este neunitară oricum, deşi actul de justiţie ar trebui să fie predictibil. În sfârşit, prin această acţiune formulată la CEDO, practica neunitară din justiţia noastră va fi sancţionată, toate hotărârile pe care le-am pierdut vor fi revizuite, iar eu pretind ca cineva să răspundă pentru această eroare judiciară. De reţinut este faptul că la CEDO nu se ajunge uşor. În general, sesizările sunt respinse, iar faptul că acest dosar apare înregistrat pe site-ul CEDO, înseamnă că el a intrat pe circuit, ceea ce este mare lucru”.
Amintim că, anul trecut, contestaţia în anulare pe care Gheorghe Piperea a depus-o în procesul colectiv deschis împotriva BCR (dosarul G2) a fost respinsă de instanţă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, practic, decizia definitivă pronunţată în favoarea BCR în acest dosar, în ciuda faptului că, în procesul colectiv G1 – identic cu cel în discuţie -, aceeaşi instanţă de judecată le-a dat dreptate clienţilor, constatând ca abuzivă clauza privind dobânda de referinţă variabilă.
Întrebările adresate CEDO în această speţă sunt următoarele:
„1. Reclamanţii au beneficiat de un proces echitabil în stabilirea drepturilor şi obligaţiilor lor civile, în conformitate cu articolul 6 (1) din Convenţie, citit singur sau împreună cu articolul 14 al Convenţiei, în măsura în care acţiunile similare de pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de pe rolul diferitelor curţi de apel, referitoare la interpretarea termenilor din contractele de credit încheiate de diferiţi reclamanţi cu Banca Comercială Română au avut rezultate diferite?
2. A fost principiul securităţii juridice, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii în interpretarea articolului 6 din Convenţie (a se vedea, de exemplu, Albu şi alţii 63 contra României, cererea nr. 34796/09, 10 mai 2012), respectat de instanţele naţionale?
3. Au fost supuşi reclamanţii unui tratament discriminatoriu contrar articolului 14 al Convenţiei coroborat cu articolul 1 din Protocolul nr. 1, având în vedere faptul că, în ceea ce priveşte acţiunile similare ale altor reclamanţi în faţa instanţelor naţionale, acestea din urmă au constatat că termenii contractuali în cauză nu erau nici „legali”, nici „negociaţi” şi, prin urmare, incorecţi (abuzivi)?”
Reprezentanţii BCR nu au răspuns solicitării noastre pe subiect, până la închiderea ediţiei sursei citate.
