Coronavirus și contractul de muncă: efectele pandemiei la nivel legal

E imposibil să nu fi auzit până acum despre coronavirus sau virusul COVID-19, care a stârnit atâta panică la nivel global.
Cel mai probabil, dacă ai călătorit de curând în străinătate sau lucrezi într-un domeniu preponderent digital, ești deja acasă, izolat din cauza acestui virus.
La fel de probabil, te-ai întrebat sigur ce efecte apar între situația creată de coronavirus și contractul de muncă.

Ei bine, situația este relativ delicată.

Potrivit Codului Muncii, angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, în următoarele situații:

• în cazul unor împrejurări de forță majoră;
• ca urmare a unei sancțiuni disciplinare;
• ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul Cod.

În condițiile în care, pe perioada pandemiei, este declarată stare de urgență generală și oamenii trebuie să stea acasă, în carantină, multe instituții publice, dar și întreprinderi trebuie să-și suspende activitatea.

Astfel, se pune întrebarea: Ce se întâmplă cu contractele de muncă în această perioadă?

Cel mai important aspect este siguranța angajaților.

Primul scenariu: continuarea activității

În unele întreprinderi, activitatea se poate desfășura, în continuare, în mod normal. Această măsură este reglementată de art. 6, alin. (1) din Legea nr. 319/2016 a Securității și Sănătății în Muncă, care susține că „angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă”.

Așadar, în funcție de domeniul de activitate, este posibil ca activitatea companiei să continue.

Se impune, însă, ca angajatorul să ia toate măsurile recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății, după cum urmează:

• să asigure accesul salariaților, în orice moment, la surse de apă și săpun;
• să dezinfecteze frecvent suprafețele cu care salariații vin în contact (cu substanțe pe baza de alcool sau clor).

De asemenea, în această perioadă sunt interzise delegările și detașările salariaților.

Există cazuri de instituții publice care suspendă total activitatea la locul de muncă pe toată durata pandemiei.

În această situație, angajații sunt izolați în locuință pentru siguranța lor și a celor din jur.

Izolarea poate veni la pachet cu o clauză de telemuncă inserată în contract.

Desigur, ea poate fi implementată doar în cazul acelor activități care se pot realiza de acasă, în special în zona IT.

Al doilea scenariu: suspendarea contractului de muncă

Ce se întâmplă, însă, cu angajații din alte domenii de activitate?

Răspunsul stă în art. 50 din Codul Muncii, care evidențiază că un contract de muncă se suspendă de drept în caz de carantină sau forță majoră.

Este important de menționat, însă, că instaurarea carantinei nu este o decizie a angajatorului.

Direcția de Sănătate Publică este competentă să emită certificate de carantină pentru salariații cărora li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase.

În scopul prevenirii răspândirii COVID-19, asigurații pot beneficia de concediu și indemnizație de carantină.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină reprezintă 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni, din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare. Limita este de 12 salarii minime brute pe țară lunar, iar pe baza acestora se calculează și contribuția asiguratorie pentru muncă.

Instrucțiuni pentru eliberarea concediilor medical în caz de carantină

La data de 26 februarie 2020, Direcția de sănătate publică a emis un Ordin privind Instrucțiunile pentru eliberarea concediilor medicale în caz de carantină.

Potrivit acesteia:

• În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, asigurații pot beneficia de concediu și indemnizație pentru carantină;
• Certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curent asiguraților. Pe baza acestuia li se interzice continuarea activității din cauza unei boli contagioase, pe durata stabilită în certificatul eliberat de organele de specialitate;
• Direcțiile de Sănătate Publică eliberează certificate în care vor menționa durata perioadei de carantină, ținând cont de recomandările Ministerului Sănătății și de contextul epidemiologic intern/internațional;
• Certificatele de concediu medical în caz de carantină se pot elibera și la o dată ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară;
• Durata concediilor pentru carantină nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru celelalte afecțiuni;
• Dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcțiilor de sănătate publică depășește 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale;
• Indemnizațiile pentru carantină se suportă integral din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;
• Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul.

Coronavirus și contractul de muncă – concluzii

Coronavirus este un test din toate punctele de vedere.

Pentru angajatori, dar și pentru angajați, este o perioadă care testează atât răbdarea, cât și determinarea acestora.

În această situație, este esențial să respectăm regulile prezentate de autorități și, în același timp, să nu uităm de umanitate.

Societatea are nevoie de oameni cerebrali, ce sunt capabili să gestioneze situațiile limită precum aceasta.