Potrivit Legii 85/2014, la articolul 5, punctul 44, indice 1, regăsim definiția concordatului preventiv:
”Procedura concordatului preventiv reprezintă procedura judiciară de prevenire a insolvenței, a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită total sau parțial creanțele afectate în baza unui plan de restructurare votat de creditorii ale căror creanțe sunt afectate și omologat de judecătorul sindic.”
Potrivit articolului 6, indice 2, din Legea 85/2014, nu poate accesa o procedură de prevenire a insolvenței debitorul care, în ultimii trei ani anteriori depunerii cererii de confirmare a acordului de restructurare sau cererii de deschidere a procedurii concordatului, a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de fals, pentru infracțiunile prevăzute de Legea Societăților nr. 31/1990, Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, Legea 227/2015 privind Codul fiscal, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, Legea concurenței nr. 21/1996, precum și pentru infracțiunile prevăzute la articolele 240-241 din Legea 286/2009.
La procedura concordatului preventiv pot apela debitorii care se află în dificultate financiară, dar care nu sunt în stare de insolvență.
Sunt excluși debitorii care, în cei trei ani anteriori depunerii cererii de deschidere a procedurii, au mai beneficiat de procedura concordatului preventiv, iar îndeplinirea acestuia a eșuat.
Cererea se depune la judecătorul sindic, care are următoarele atribuții:
Soluționează cererea de deschidere a procedurii.
Numește administratorul concordatar.
Omologhează planul de restructurare.
Verifică legalitatea constituirii categoriilor și subcategoriilor de creanțe în vederea exercitării dreptului de vot.
Judecă contestațiile.
Dispune prin încheiere menținerea sau prelungirea suspendării judicioase a executării silite sau ridicarea suspendării.
Soluționează cererile de închidere a procedurii de concordat.
Analizează trimestrial stadiul procedurii în baza rapoartelor întocmite de administratorul concordatar și poate stabili alte obligații în sarcina debitorului.
Cererea de deschidere a procedurii de concordat preventiv se judecă în Camera de Consiliu, iar părțile sunt citate în termen de 48 de ore.
Atribuțiile administratorului concordatar, care este practician în insolvență, sunt următoarele:
Întocmește raportul privind starea de dificultate a debitorului, lista creanțelor și lista creanțelor în litigiu.
Elaborează sau, după caz, asistă debitorul în elaborarea planului de restructurare.
Asistă debitorul și, la cererea acestuia, negociază planul de restructurare.
Face demersuri pentru soluționarea pe calea amiabilă a oricărei dispute între debitor și creditori sau între creditori.
Poate solicita judecătorului sindic verificarea legalității constituirii categoriilor și subcategoriilor de creanțe.
Convoacă, dacă este cazul, ședințe colective ale creditorilor titulari și întocmește procesul verbal.
Supraveghează îndeplinirea obligațiilor asumate de către debitor prin planul de restructurare.Întocmește, depune la dosarul cauzei și transmite creditorilor afectați rapoarte trimestriale asupra activității sale și a debitorului.
Monitorizează și, dacă este cazul, asistă debitorul la implementarea planului de restructurare.
Solicită instanței închiderea procedurii concordatului preventiv.
Pentru munca sa, administratorul concordatar stabilește, de comun acord cu debitorul, un onorariu care poate fi forfetar, lunar și/sau de succes.
Cererea care se depune la Tribunalul Competent trebuie să cuprindă:
1. *Raportul administratorului concordatar* care analizează starea de dificultate a debitorului.
2. *Indicarea administratorului concordatar contractat*.
3. *Documentele care atestă calitatea de practician în insolvență activ și asigurarea profesională valabilă* a administratorului concordatar.
4. *Declarația debitorului* potrivit căreia nu se află în una dintre situațiile prevăzute la literele A și B ale articolului 16 din Legea 85/2014.
Cererea poate fi depusă și de către unul sau mai mulți creditori care dețin creanțe certe și lichide, cu condiția obținerii acordului prealabil al debitorului aflat în dificultate.
PLANUL DE RESTRUCTURARE
În termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, administratorul concordatar elaborează sau, după caz, asistă debitorul în elaborarea planului de restructurare.
Planul de restructurare trebuie să conțină, cel puțin, următoarele informații:
1. *Datele de identificare ale debitorului și ale administratorului concordatar*.
2. *Componența patrimoniului debitorului*, defalcată pe mase patrimoniale, activele și pasivele în momentul întocmirii planului de restructurare, precum și valoarea acestora.
3. *Analiza situației economice a debitorului*, a situației salariaților și o descriere a cauzelor și a nivelului dificultăților debitorului.
4. *Lista creanțelor*, cu identificarea creditorilor, grupate pe categorii și împărțite în:
– Creanțe a căror realizare va fi afectată de planul de restructurare, cu indicarea gradului de îndestulare.
– Creanțe neafectate, împreună cu o descriere a motivelor pentru care debitorul propune ca acestea să nu fie afectate de planul de restructurare.
– Creanțe în litigiu și tratamentul acestora, cu mențiunea că propunerea unui tratament pentru creanțele în litigiu nu echivalează cu recunoașterea dreptului litigios.
5. *Expunerea de motive* care explică de ce planul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența debitorului și de a asigura viabilitatea afacerii, inclusiv premisele necesare pentru reușita lui. Expunerea de motive trebuie să fie realizată sau validată de către administratorul concordatar.
6. *Măsurile de restructurare propuse* sau o combinație a acestora, cum ar fi:
– Restructurarea operațională a activităților desfășurate de debitor.
– Schimbarea componenței, condițiilor sau a structurii activelor sau pasivelor.
– Valorificarea unor active ale debitorului sau a întreprinderii ca ansamblu.
– Fuziunea sau divizarea debitorului.
– Modificarea structurii capitalului social prin majorarea capitalului social prin cooptarea de noi acționari sau asociați sau prin conversia creanțelor în acțiuni cu majorarea corespunzătoare a capitalului social.
7. *Modalitățile de informare și consultare a reprezentanților salariaților* și modalitățile în care planul va afecta forța de muncă a debitorului, inclusiv:
– Proceduri de concedieri individuale și colective.
– Cazuri de suspendare a contractelor de muncă din inițiativa angajatorului.
– Reducerea programului de lucru corespunzător reducerii temporare a activității.
Planul de restructurare trebuie să conțină următoarele informații:
1. *Bugetul de venituri și cheltuieli* și *fluxurile financiare estimate* ale debitorului pe durata planului de restructurare.
2. *Finanțări noi și finanțări intermediare* necesare pentru implementarea planului.
3. *Simularea distribuțiilor* de care ar beneficia creditorii afectați în cadrul scenariului alternativ optim. Aceasta include:
– *Scenariul valabilității*, realizat pe baza unui raport de evaluare a activelor existente în patrimoniul debitorului, întocmit de un evaluator autorizat, cu cel mult șase luni înainte de deschiderea procedurii.
– *Prezentarea comparativă* a distribuțiilor rezultate din planul de restructurare și cele din scenariul alternativ optim.
4. *Testul creditorului privat*, în cazul în care planul propune reducerea creanțelor bugetare.
5. *Programul de plată a creanțelor*, raportat la fluxurile financiare și durata planului.
6. *Pentru creanțele salariale*, suma prevăzută în planul de restructurare trebuie să fie cel puțin egală cu suma pe care creditorii o obțin în cazul executării silite, dar nu mai mică decât suma pe care o primesc în scenariul alternativ optim.
Termenul maxim pentru implementarea măsurilor stabilite prin planul de restructurare este de 48 de luni de la data omologării acesteia prin hotărâre executorie, cu posibilitatea prelungirii cu 12 luni.
ATENȚIE!
În primul an, debitorul este obligat să plătească cel puțin 10% din valoarea creanțelor afectate prin concordat.
Planul de restructurare trebuie comunicat de administratorul concordatar creditorilor ale căror creanțe sunt afectate, prin mijloace de comunicare rapidă, care permit dovedirea recepționării documentelor transmise, și se depune la dosarul cauzei.
*Suspendarea executărilor silite* îndreptate împotriva debitorului:
1. *Pe o perioadă de 4 luni* de la data deschiderii procedurii de concordat, se suspendă de drept toate executările silite îndreptate împotriva debitorului sau acestea nu încep. De asemenea, se suspendă și cursul prescripției dreptului de executare silită.
În această perioadă, nu se poate solicita ridicarea măsurii suspendării, cu *excepția* executării silite a creanțelor salariale. Aceasta poate fi suspendată de judecătorul sindic la cererea debitorului, cu condiția ca debitorul să facă dovada capacității de plată a sumelor pentru care se dispune suspendarea, chiar și eșalonat, în cuantumul în care ar fi acoperită prin procedura de executare silită.
3. *Suspendarea de drept* se menține pentru o perioadă de maxim 4 luni, dar nu mai târziu de data pronunțării unei hotărâri de omologare a planului de restructurare sau de închidere a procedurii, ca urmare a neîndeplinirii condițiilor de confirmare a acestuia.
4. Pentru motive temeinice, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, judecătorul sindic poate dispune prelungirea măsurii suspendării executărilor silite sau poate acorda o nouă suspendare pentru una sau mai multe perioade determinate.
Durata totală a suspendării nu poate depăși 12 luni de la data deschiderii procedurii de concordat preventiv.
Pe perioada suspendării executărilor silite:
1. *Se suspendă de drept curgerea dobânzilor, penalităților de întârziere* și a oricăror altor cheltuieli aferente creanțelor afectate, până la data omologării planului de restructurare.
2. *Până la omologarea planului de restructurare*, creditorii nu pot:
– Refuza executarea contractelor în derulare esențiale.
– Rezilia sau executa în mod anticipat aceste contracte în detrimentul debitorului pentru creanțe născute anterior suspendării executării, exclusiv pentru neplata creanțelor.
– Modifica aceste contracte în detrimentul debitorului, cu condiția ca debitorul să respecte obligațiile care îi revin în temeiul acestor contracte care ajung la scadență în cursul suspendării executării silite.
În vederea negociării, votării și omologării planului de restructurare:
1. *Negocierea și votarea planului*: Debitorul, împreună cu administratorul concordatar, poate organiza una sau mai multe ședințe de negociere, fie colective, fie individuale, cu creditorii. Perioada pentru desfășurarea negocierilor și exprimarea votului nu poate depăși 60 de zile calendaristice de la data depunerii planului de restructurare.
2. *Cererea de omologare*: Dacă se obține majoritatea prevăzută de lege, cererea de omologare a planului poate fi depusă oricând în cadrul acestei perioade.
3. *Modificarea planului*: Dacă în urma negocierilor planul necesită modificări, administratorul concordatar va comunica creditorilor varianta modificată a planului pentru vot. Debitorul va consemna rezultatul negocierilor și votul creditorilor într-un înscris semnat de toate părțile implicate.
4. *Votul*:
– Orice condiționare a votului, abținerea sau lipsa votului este considerată vot negativ.
– Votul pozitiv nu poate fi retras.
5. *Prelungirea perioadei de negociere*: Judecătorul sindic poate prelungi perioada negocierilor cu maximum 30 de zile, doar dacă negocierile sunt într-un stadiu avansat și există perspective rezonabile de acceptare a planului.
6. *Neaprobarea planului*: Neaprobarea planului de restructurare atrage decăderea debitorului din dreptul de a cere omologarea acestuia.
7. *Dreptul de vot*: Planul de restructurare se votează doar de creditorii care dețin creanțe afectate de acest plan. Ceilalți creditori nu au drept de vot dacă creanțele lor nu sunt afectate.
De la data pronunțării hotărârii de omologare a planului de restructurare:
1. *Suspendarea executărilor silite*: Se suspendă de drept executările silite asupra debitorului ce vizează recuperarea unor creanțe afectate de planul de restructurare, precum și curgerea prescripției dreptului de a cere executarea silită a acestora.
2. *Tratamentul dobânzilor și accesoriilor*: Dobânzile, penalitățile de întârziere și orice alte accesorii aferente creanțelor afectate vor fi reglementate conform prevederilor din planul de restructurare omologat.
3. *Impozitele*: În cazul în care planul de restructurare prevede reduceri de creanțe, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data pronunțării unei hotărâri judecătorești care constată îndeplinirea planului de restructurare.
AVANTAJELE
Procedurii concordatului preventiv:
1. *Suspendarea executărilor silite*: Toate executările silite sunt suspendate de la data omologării planului de restructurare până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești de încetare a procedurii.
În această perioadă, nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor la cererea unei creditori afectați.
2. *Răgaz pentru negocieri*: Creditorii care dețin creanțe neafectate sau creanțe născute după data omologării planului și neachitate la scadență trebuie să notifice debitorul înainte de demararea procedurilor de executare silită. Debitorul are un termen de 30 de zile de la primirea notificării pentru a negocia condițiile de aderare la planul de restructurare, inclusiv stabilirea unor condiții de protecție corespunzătoare. Creditorul este obligat să participe la aceste negocieri.
3. *Procedura medierii pentru creanțele bugetare neafectate*: Se aplică procedura medierii conform Legii 207/2015, Codul Fiscal.
4. *Efectul planului de restructurare*: Planul de restructurare votat de creditori și omologat de instanța de judecată restructurează activitatea debitorului și modifică drepturile creditorilor titulari. Este opozabil tuturor creditorilor, inclusiv celor care au votat împotriva sau nu și-au exprimat votul.
ÎNCHIDEREA PROCEDURII
Procedura concordatului preventiv se închide prin hotărârea judecătorului sindic în următoarele condiții:
1. *Îndeplinirea prevederilor planului*: Procedura se închide dacă debitorul a respectat toate prevederile planului de restructurare. Reducerile de creanțe prevăzute în plan rămân definitive de la data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii.
2. *Eșecul planului*:
– *Cererea creditorilor*: Procedura se poate închide la cererea oricărui creditor dacă desfășurarea activității debitorului pe parcursul planului de restructurare a dus la pierderea viabilității afacerii și nu sunt perspective rezonabile de menținere a acesteia.
– *Neplata creanțelor*: Procedura se poate închide dacă un creditor nu a primit plata creanței sale conform prevederilor planului de restructurare în termen de maxim 60 de zile de la data stabilită în plan, cu condiția ca părțile să nu fi încheiat o convenție referitoare la aceasta, respectând drepturile celorlalți creditori.
– *Imposibilitatea debitorului*: Debitorul poate solicita închiderea procedurii dacă nu mai poate îndeplini obligațiile asumate prin planul de restructurare.
3. *Neîndeplinirea obligațiilor*:
– Dacă debitorul nu modifică planul conform dispozițiilor judecătorului sindic sau instanței de apel în termenul stabilit.
– Dacă planul nu este votat de creditori în termenul de negociere sau nu este omologat de judecătorul sindic.
– Dacă debitorul consideră că negocierile nu pot conduce la aprobarea unui plan de restructurare.
4. *Efectele închiderii procedurii*:
– *Creanțe reduse*: Creanțele reduse prin planul de restructurare renasc de la data pronunțării hotărârii de închidere a procedurii, diminuate în urma plăților efectuate pe durata procedurii.
– *Accesoriile*: Creditorii pot calcula dobânzile, majorările și penalitățile retroactiv pentru perioada derulării planului de restructurare.
LUCIA LUCACI
AVOCAT & PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ
0744.50.89.69
No comments yet.