Un proiect de act normativ adoptat recent la Senat, prevede faptul că, în viitor, persoanele condamnate penal vor putea să facă parte din Guvern, însă numai dacă acestea au fost reabilitate între timp. În prezent, legislația în vigoare nu conține referirea la reabilitare.
Modificarea este inclusă într-un Proiect de lege privind Codul administrativ al României, ce a fost adoptat luni de Senatul României. Acest act normativ preia practic, printre altele, și prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor. Pentru a se aplica, documentul trebuie adoptat și de Camera Deputaților.
În curpinsul documentului, la capitolul privind condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, sunt indicate trei cerințe: persoanele vizate să fie cetățeni români cu domiciliul în țară, să se bucure de exercițiul drepturilor electorale și să nu aibă condamnări penale, exceptând situația în care a intervenit reabilitarea.
În prezent, condiția referitoare la condamnările penale nu conține nicio precizare privind reabilitarea. Totuși, propunerea acestei excepții vine în contextul în care judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au atras recent atenția că reabilitarea trebuie să permită ocuparea unei funcții în Executiv:
„Prin urmare, apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei «nu au suferit condamnări penale» din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției. (…) Având în vedere cele de mai sus, revine Parlamentului, Președintelui României sau Guvernului, după caz, competența de a interpreta textul legal criticat în cadrul raporturilor de drept constituțional aplicabile, în funcție de reglementările de drept penal substanțial antereferite”, se arată în Decizia CCR nr. 304/2017.
Această decizie a Curţii Constituţionale a venit după ce Avocatul Poporului a sesizat că interdicţia ar fi contrară Legii fundamentale a României. Judecătorii au respins sesizarea, însă au apreciat că reabilitarea trebuie să permită persoanelor să devină membri ai Executivului.
Proiectul Codului administrativ „reglementează cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale”, după cum scrie chiar la primul articol al documentului.
Printre altele, viitorul Cod administrativ urmează să preia prevederile actuale ale Legii Guvernului, ale Legii prefectului, ale Statutului funcționarilor publici sau ale Legii administrației publice locale.
Notă: Proiectul de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Camera Deputaților, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial al României.
