Reţelele de socializare s-au transformat enorm în ultimii ani. Dacă acum 5-6 ani în urmă reprezentau doar o modalitate de socializare la distanţă, în prezent acestea au ajuns să fie adevărate societăţi în miniatură, înglobând atât partea de socializare dintre membri, cât şi partea de marketing, promovare, ştiri, informaţii ş.a.md.
Tot prin intermediul reţelelor de socializare, s-a ajuns la o exacerbare a fenomenului de liberă exprimare, utilizatorii simţindu-se liberi să îşi exprime şi să-şi manifeste în mod public opiniile, preferinţele şi părerile legate de un anumit subiect, fie acesta o chestiune de natură personală sau un subiect mediatizat, politic, social sau de alt gen.
Libertatea de exprimare a dobândit astfel un imbold şi mai mare în condiţiile în care fiecare utilizator se simte în siguranţă pe propria sa pagină administrată în cadrul reţelei de socializare, apreciind că pagina de Facebook, reprezintă un spaţiu privat. Mulţi utilizatori consideră că pe pagina lor personală au dreptul să posteze orice. Dar este oare acest lucru adevărat?
Vă invit să aflaţi.
Potrivit termenilor şi condiţiilor Facebook, deşi utilizatorii își exprimă în mod obișnuit disprețul sau dezacordul amenințând sau incitând la violență prin modalități care nu sunt serioase, limbajul care incită sau facilitează actele serioase de violență este şters. Totodată, Facebook anunţă că va şterge conținut, va dezactiva conturi și va colabora cu poliția, în cazul în care consideră că există un risc credibil de vătămare corporală sau amenințări directe la adresa siguranței publice.
Dar, în afară de varianta ştergerii unui conţinut ce ar încălca standardele comunităţii Facebook, trecând dincolo de bariera virtuală, consecinţele de ordin legal se pot propaga şi dincolo de reţeaua de socializare, producând efecte şi consecinţe pe termen lung.
Înainte de a analiza problema răspunderii contravenţionale şi a celei penale, este de subliniat un prim aspect important şi anume faptul că ”insulta” şi ”calomnia” au fost incriminate ca infracţiuni până în anul 2006, când au fost abrogate (sau dezincriminate).
”Insulta” era incriminată în art. 205 Codul Penal: „Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”, iar ”Calomnia” în art. 206 C. pen.: „Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.
Deşi Curtea Constituţională s-a pronunţat în anul 2007 în sensul că această abrogare este una neconstituţională, cele două fapte amintite au rămas abrogate, generându-se astfel ceea ce numim ”vid legislativ”, adică pentru protejarea demnităţii umane, la acest moment, nu există o infracţiune în Codul penal.
Totuşi, acest lucru nu înseamnă că umilirea şi insultarea unei persoane în mod public nu poate fi sancţionată, ci dimpotrivă, fapta va putea fi încadrată în categoria delictelor civile, situaţie în care se vor putea solicita şi acorda daune morale pentru prejudiciul suferit de cel ce a fost victima unei calomnii sau a unei insulte.
Prin urmare, un prim aspect de reţinut este că, dacă printr-o postare publică pe Facebook, tindem la calomnierea sau insultarea unei persoane, putem fi chemaţi în judecată şi obligaţi să reparăm prejudicul moral cauzat respectivei persoane pentru delictul comis (bine-cunoscutele prejudicii de ”imagine”).
În materie contravenţională, este de reţinut că putem fi traşi la răspundere de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (în prescurtare, CNCD). Astfel, acest organism se ocupă cu identificarea acelor situaţii în care o persoană este discriminată. Discriminarea reprezintă, potrivit legii, o deosebire, o preferință, o excludere sau o restricție bazată pe anumite criterii de natură subiectivă și care creează o situație de inferioritate unei persoane, în mod nejustificat, încălcându-i astfel dreptul la șanse egale, la tratament egal, într-un anumit context dat.
În practica C.N.C.D., au existat multe situaţii de sancţionare cu amenda contravenţională (în cuantum de 2.000 sau chiar 5.000 lei), pentru postările unor utilizatori Facebook, prin care aceştia îşi exprimau dispreţul faţă de o categorie socială, incitând la ură şi generând o situaţie de inferioritate pentru acele persoane.
Mai mult decât atât, este important de reţinut faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în anul 2016, faptul că reţeaua de socializare Facebook reprezintă din punct de vedere legal, un spaţiu public şi nu unul privat.
În speţă, reclamantul, care era director al cancelariei Instituției Prefectului Mureș, a postat pe profilul personal de facebook mesajul „Arbeit macht frei – asta să înțeleagă protestatarii”, iar prin Hotărârea nr. 60 din data de 22.02.2012, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dispus aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 RON, reținându-se, printre altele, că: „În ceea ce privește caracterul public al faptei, s-a apreciat ca fiind temeinice și legale reținerile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării din hotărârea atacată, întrucât rețeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuță poștală electronică”.
Astfel, Înalta Curte a răspuns criticii invocate de reclamant, referitoare la lipsa caracterului public al faptei, arătând că Facebook este spațiu public deoarecce „nu poate fi primită, în condițiile în care comportamentul discriminatoriu a fost săvârșit on-line (cu acces public). Or, este indiscutabil că fapta constând în sloganul postat pe pagina rețelei de socializare îndeplinește exigența juridică privind „caracterul public” întrucât mesajul a fost postat pe o rețea de socializare care prin natura sa este destinată accesului public/oricărui utilizator, în fața unui anumit număr de persoane, și, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenția parvenirii la cunoștință a utilizatorilor publici ai paginii și inclusiv a categoriei protestatarilor”.
Un alt argument pentru care Facebook este spațiu public a fost acela că utilizatorii nu dețin proprietatea spațiului efectiv de publicare, neputând estima și cu atât mai puțin controla întinderea acestui spațiu, care, astfel, capătă caracter public și accesibilitate potențială.
Din punct de vedere penal, problema postărilor pe Facebook este şi mai sensibilă, întrucât, în ultima vreme, au apărut nenumărate situaţii în care afirmaţiile sau comportamentul afişat pe această reţea de socializare a creat probleme în cazierul judiciar al utilizatorilor.
Un prim element esenţial de reţinut este faptul că sub nicio formă nu avem dreptul de a posta informaţii, imagini, înregistrări video sau audio din viaţa privată a unei alte persoane. Fapta este infracţiune, potrivit art. 226 din Codul penal şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
În al doilea rând, nu avem dreptul de a folosi această reţea de socializare pentru a şantaja persoanele. Cred că acest fenomen este cel mai extins. Primesc deseori plângeri legat de faptul că utilizatorii Facebook sunt ameninţaţi cu postarea unor fotografii sau filmuleţe pe această reţea de socializare.
Trebuie să cunoaştem faptul că este santaj acea faptă de constrângere a unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, şi se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Dacă fapta este comisă în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Cu alte cuvinte, dacă urmărim obţinerea unei sume de bani sau a unui alt beneficiu, ce poate fi evaluat în bani, fapta este considerată mai gravă. De asemenea, putem răspunde penal chiar dacă fapta pe care ameninţăm că o vom da în vileag este reală sau imaginară. Deci, săvârşim infracţiunea de şantaj inclusiv în cazul în care ameninţăm cu lansarea unor zvonuri neadevărate despre o anumită persoană.
Nu în ultimul rând, pe Facebook nu avem dreptul de a ameninţa pe nimeni, nici prin postări publice, nici prin mesaje private.
Potrivit Codului penal, fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
Reţineţi faptul că tot ceea ce faceţi pe Facebook poate fi folosit împotriva dumneavoastră ca probă într-un eventual litigiu. Spre exemplu, în dosarele de divorţ, postările de pe Facebook sunt folosite pentru a dovedi infidelitatea unuia dintre soţi. De asemenea, postările de pe Facebook, dar şi lista de prieteni poate fi folosită împotriva dumneavoastră într-un dosar penal. Spre exemplu, au fost situaţii în care inculpaţii declarau că nu se cunosc între ei sau că la o anumită dată, nu au fost împreună într-un anumit local. Însă, pe baza postărilor de pe Facebook şi a listei de prieteni, anchetatorii reuşeau să probeze contrariul în faţa judecătorilor.
Prin urmare, deşi la o primă vedere poate părea că suntem liberi în comportamentul nostru pe reţelele de socializare, adevărul este că în acest mediu virtual trebuie să fim mai atenţi. Spun acest lucru deoarece un status sau o imagine postată pe Facebook poate deveni virală, iar ulterior, chiar în condiţiile în care postarea iniţială a fost ştearsă, conţinutul a ajuns deja la mulţi utilizatori, prin intermediul distribuirilor masive, astfel că autorităţile pot trage la răspundere utilizatorii, bazându-se doar pe un printscreen cu informaţia respectivă. În această situaţie, rămânem captivi în reţeaua de socializare, iar ceea ce am spus sau am arătat, de cele mai multe ori nu poate fi luat înapoi, iar consecinţele pe termen lung pot fi dintre cele mai nefericite.
De aceea, vă recomand să aveţi mare atenţie asupra comportamentului din mediul online, asupra mesajelor şi comentariilor transmise, precum şi asupra imaginilor şi statusurilor postate.
Avocat Lucia Pascaru
No comments yet.