Să ne imaginăm următoarea situaţie:
Conducătorul autoturismului Renault, înmatriculat în Spania, numitul R.V., nu a oprit la indicatorul de circulație ”STOP” și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul marca Mercedes clasa A, condus de victima R.N.
Împrejurările accidentului au fost constatate în mod amiabil prin înscrisul denumit ”constatare amiabilă de accident”, document în cuprinsul căruia părțile au descris evenimentul rutier, iar conducătorul auto R.V. și-a recunoscut în totalitate vina.
Conform acestui înscris, autoturismul marca Renault Espace era asigurat la societatea L.S. din Spania, dovada fiind polița de asigurare.
În urma accidentului, avariile cauzate autoturismului marca Mercedes clasa A au fost atât de grave încât a fost nevoie de tractarea acestuia.
Dosarul de daună a fost deschis de către societatea de asigurări, G.A., aceasta fiind corespondenta carte verde a societății spaniole L.S. în România. La dosarul de daună s-a anexat constatarea amiabilă de accident și declarația asiguratului în sensul neacordării priorității de trecere.
La data de 21.01.2016, după aproape 3 luni şi 12 zile de la data deschiderii dosarului de daună, reclamanta R.N. a fost informată de către asigurătorul G.A., corespondentul Carte Verde din România, asupra faptului că societatea din Spania refuză acordarea despăgubirii pentru motivul că avariile celor două autovehicule nu se potrivesc, astfel că aceştia sunt nevoiţi să închidă cazul fără urmări.
Care este soluţia în acest caz şi ce se poate face concret pentru a obţine despăgubirile?
Potrivit disp. art. 49 din Legea nr. 136/1995, Asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de asiguraţi în procesul civil, în conformitate cu:
a) legislaţia în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de autovehicul şi cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislaţia respectivă şi cel prevăzut în contractul de asigurare,
iar potrivit art. 50,
Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuielile de judecată persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avarierea ori distrugerea de bunuri.
ASIGURĂTORUL ESTE OBLIGAT SĂ REZOLVE DOSARUL ÎN MAXIM 3 LUNI, in caz contrar pierde dreptul de a refuza plata despăgubirii.
Potrivit disp. art. 26 din Norma 23/2014,
(1) Asigurătorul RCA are obligaţia de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretenţiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a se depăşi limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în condiţiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a poliţei de asigurare RCA, se acordă despăgubiri în formă bănească pentru:
- vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial;
- pagube materiale;
- pagube reprezentând consecinţa lipsei de folosinţă a vehiculului avariat;
- cheltuieli de judecată efectuate de către persoana păgubită.
Potrivit disp. art. 36 din Norma 23/2014,
Persoana păgubită are dreptul să înainteze avizarea de daună către asigurătorul RCA, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA, potrivit prezentei norme,
iar potrivit art. 37,
(1) În termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA este obligat:
fie să răspundă cererii părţii solicitante, formulând în scris o ofertă de despăgubire justificată, transmisă cu confirmare de primire, în cazul în care se dovedeşte răspunderea asiguratului în producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA, iar prejudiciul a fost cuantificat;
fie să notifice părţii prejudiciate în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau parţial, pretenţiile de despăgubire.
(2) Dacă în termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părţii prejudiciate respingerea pretenţiilor de despăgubire, precum şi motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii.
(3) Asigurătorul RCA poate desfăşura investigaţii privind producerea accidentului în termenul prevăzut la alin. (1), în condiţiile în care acesta nu face obiectul unor cercetări efectuate de către autorităţile publice competente, aflate în curs de desfăşurare.
(4) Despăgubirea se plăteşte de către asigurătorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii şi cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
În cazul în care conducătorul vinovat de producerea accidentului avea un autoturism înmatriculat într-un alt stat membru UE, trebuie să luaţi legătura cu reprezentantul din România al asigurătorului (corespondentul Carte Verde) care este OBLIGAT SĂ GESTIONEZE CAZUL CU PUTERI DEPLINE.
Potrivit disp. art. 3 din Norma nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule,
Asigurătorii pot practica asigurarea obligatorie RCA dacă sunt autorizaţi pentru desfăşurarea activităţii de asigurare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii speciale:
- dispun de un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat situat în limitele teritoriale de acoperire a asigurării RCA, definite la art. V pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral;
- efectuează activitate de constatare a daunelor auto prin personal specializat, propriu sau mandatat, şi efectuează plăţi dale despăgubiri în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, cu excepţia judeţului Ilfov.
Potrivit art. 11 din Norma nr. 23/2014,
Asigurătorul RCA este obligat să numească reprezentanţi de despăgubiri în fiecare stat membru,
iar potrivit art. 12,
Reprezentantul de despăgubiri este împuternicit să instrumenteze daunele în numele şi în contul asigurătorului RCA şi să reprezinte asigurătorul RCA. În acest scop, reprezentantul de despăgubiri întocmeşte dosarul de daună şi ia toate măsurile necesare pentru soluţionarea cererilor de despăgubire pretinse de partea prejudiciată, pentru prejudiciile cauzate în urma unui accident, drept consecinţă a utilizării vehiculului: a) pentru care asigurarea de răspundere civilă a fost emisă de către un asigurător ori de filiala acestuia în alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau îşi are sediul.
Mai mult decât atât, la art. 13 se arată faptul că (1) Reprezentantul de despăgubiri trebuie să fie autorizat să reprezinte asigurătorul RCA cu puteri depline, inclusiv cu drept de dispoziţie în faţa părţii prejudiciate, să i se atribuie competenţa necesară pentru a răspunde pretenţiilor de despăgubire justificate ale părţii prejudiciate şi să fie apt să examineze cazul în limba oficială a statului membru în care partea prejudiciată este rezidentă sau îşi are sediul.
Atribuțiile și rolul reprezentantului de asigurări sunt prevăzute și de Directiva 2009/103/CE a Parlamanetului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, unde se arată următoarele:
(33) Sistemul de birouri care emit cartea verde permite soluționarea, fără dificultate, a cererii de despăgubire în țara de reședință a persoanei vătămate, chiar și în cazul în care cealaltă persoană este originară dintr-o altă țară europeană.
(37) Se recomandă să se prevadă ca statul membru în care este autorizată întreprinderea de asigurare să îi impună acesteia să desemneze reprezentanți însărcinați cu soluționarea cererilor de despăgubire produse sau stabilite în celelalte state membre, care vor aduna toate informațiile necesare în legătură cu cererile de despăgubire rezultate din acest tip de accidente și vor lua măsurile care se impun pentru soluționarea cererilor de despăgubire, în numele și în contul întreprinderii de asigurare, inclusiv plata despăgubirii.
Art. 21(1) Fiecare stat membru adoptă măsurile necesare pentru ca toate întreprinderile de asigurare care acoperă riscurile clasificate în clasa de asigurare 10 de la punctul A din anexa la Directiva 73/239/CEE, cu excepția răspunderii civile a transportatorului, să desemneze în fiecare stat membru diferit de cel în care au primit autorizația administrativă un reprezentant însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire.
(5) Reprezentantul însărcinat cu soluționarea cererilor de despăgubire dispune de competențe suficiente pentru a reprezenta întreprinderea de asigurare pe lângă persoanele vătămate în cazurile prevăzute la articolul 20 alineatul (1) și pentru a satisface integral cererile de despăgubire ale acestora.
Acesta trebuie să fie în măsură să analizeze cererea în limba sau în limbile oficiale ale statului membru de reședință al persoanei vătămate.
De asemenea, potrivit art. 4.4. din Regulamentului General Carte Verde,
Corespondentul va gestiona toate cererile de despăgubire în conformitate cu prevederile legale sau cu reglementările aplicabile în ţara în care s-a produs accidentul cu privire la răspundere, despăgubirea părţilor vătămate şi la asigurarea auto obligatorie, în numele Biroului care l-a nominalizat şi în numele asigurătorului care a cerut nominalizarea sa. Cererile de despăgubire sunt cele făcute ca urmare a accidentelor produse în acea ţară şi care implică vehicule asigurate de asigurătorul care a cerut nominalizarea.
Ce se întâmplă dacă asiguratorul din statul membru se opune plății despăgubirii?
La art. 4.7 din același Regulament se reglementează și situația în care corespondentul Carte Verde nu poate obține rambursarea sumelor plătite de la asigurătorul pe care îl reprezintă, soluția fiind aceea că Biroul național va fi obligat la plata acestor sume, urmând ca, la rândul său, să recupereze plata făcută de la de la Biroul al cărui membru este asigurătorul în cauză, în conformitate cu prevederile Articolului 5.
Cu alte cuvinte, asigurătorul corespondent carte verde NU POATE REFUZA PLATA DESPĂGUBIRII pentru motivul că asigurătorul din statul membru a declarat că nu va rambursa sumele de bani plătite.
Mai mult, potrivit art. 6.2.2. lit. e) din Contractele de Mandat încheiate de către BAAR, se arată următoarele:
Corespondentul are obligatia de a nu conditiona plata despagubirilor cuvenite partii prejudiciate de plata in avans a unor sume catre societatea de asigurare emitenta a politei de asigurare de raspundere civila.
Această prevedere ne arată încă o dată faptul că reprezentantul sau corespondentul Carte Verde este obligat să gestioneze dosarul de daună și să achite despăgubirea către terții prejudiciați exact ca și cum ar fi el însuși asigurătorul în cauză.
Rambursarea sumelor achitate reprezintă o chestiune care se soluționează ulterior închiderii dosarului de daună și care nu poate fi folosită drept argument pentru întârzierea soluționării dosarului sau pentru respingerea pretențiilor formulate.
Valoarea probatorie a formularului de constatare amiabilă a accidentului
Potrivit disp. art. 44 din Norma 23/2014,
Despăgubirile se stabilesc în conformitate cu art. 54 din Legea nr. 136/1995, cu modificările şi completările ulterioare, în baza poliţei RCA, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, pe baza elementelor cuprinse în formularul „Constatare amiabilă de accident” ori pe baza actelor eliberate de persoanele care au competenţe să constate accidentele de vehicule, pe baza înştiinţării sau a procesului-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător, precum şi a oricăror mijloace de probă, ori prin hotărâre judecătorească,
iar potrivit disp. art. 45,
Stabilirea despăgubirilor se poate face în cazurile în care, din documentele existente în dosarul de daună — constatare amiabilă de accident, acte eliberate de persoanele care au competenţe să constate accidentele de vehicule, înştiinţare, procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător sau alte mijloace de probă — rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana păgubită face dovada prejudiciului suferit.
Prin urmare, legea acordă o valoare probatorie egală a formularului ”constatare amiabilă de accident” cu actele organelor constatatoare, ceea ce înseamnă că asigurătorul nu poate contesta realitatea accidentului şi nu poate motiva durata îndelungată a procedurii doar bazându-se pe faptul că în cauză s-a încheiat un proces-verbal de constatare amiabilă şi nu un proces-verbal de contravenţie sau un alt act eliberat de autorităţile competente.
De asemenea, durata prelungită a procedurii nu se justifică nici prin faptul că societatea asigurătoare este una străină; motivul pentru care legea a instituit obligația desemnării unui reprezentant în fiecare stat membru, cu puteri depline, inclusiv drept de dispoziție, este acela de a evita durata prea lungă a procedurii și implict, prejudicierea victimelor accidentelor rutiere.
Despăgubirile cuvenite pentru prejudiciul acuzat
Aveţi dreptul la despăgubiri bănești pentru paguba efectivă reprezentând contravaloarea reparației, cheltuielile de tractare, penalitățile de întârziere și dobânda legală.
Potrivit disp. art. 43 din Norma 23/2014,
Asigurătorii RCA pot acorda despăgubiri şi în cazul în care persoana păgubită a procedat la repararea vehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea avariilor, dacă împrejurările şi cauzele producerii evenimentului asigurat, precum şi cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. În asemenea situaţii, stabilirea mărimii cuantumului pagubelor se face în baza datelor consemnate în constatarea amiabilă, în actele încheiate de organele de poliţie, de unităţile de pompieri sau de celelalte autorităţi publice competente, a documentaţiilor privind costul efectiv al reparaţiilor efectuate, coroborate cu preţurile practicate de unităţile de specialitate, a declaraţiilor scrise ale părţilor implicate în accident şi ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum şi a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatări ale asigurătorului, rezultate în urma examinării reparaţiilor executate la vehicul şi, după caz, a înlocuirii eventualelor părţi componente sau piese avariate, precum şi cu investigaţiile în legătură cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Şi în aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor la vehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.
Totodată, potrivit disp. art. 26 din Norma 23/2014, asigurătorul este obligat la plata de despăgubiri pentru pagubele materiale cauzate prin accident, acestea fiind în speță reprezentate de contravaloarea reparației efectuate și a cheltuielilor de tractare a autoturismului, sume ce vor fi reactulizate cu valoarea dobânzii legale.
Totodată, în cazul în care asigurătorul a întârziat în acordarea despăgubirii, depăşind termenul de 3 luni prevăzut de lege, puteţi solicita obligarea acestuia la plata unei penalizări de 0,2% calculată pentru fiecare zi de întârziere, la întreaga sumă de despăgubire cuvenită, începând cu data la care trebuia achitată această sumă și până la data plății, potrivit disp. art. 38 din Norma nr. 23/2014.
Puteţi solicita şi despăgubiri pentru lipsa de folosință a autoturismului avariat
Puteţi solicita şi restituirea sumelor de bani cheltuite cu folosirea altor mijloace de transport, spre exemplu, închirierea unui autoturism, folosirea taxiului, a mijloacelor de trasnport în comun etc., în temeiul disp. art. 46 pct. 1 din Norma nr. 23/2014.
iii) De asemenea, puteţi solicita şi acoperirea altor prejudicii, materiale (beneficiul nerealizat, pierderea şansei de a obţine un câştig) sau morale, a căror existenţă o puteţi proba.
iv) Nu în ultimul rând, în cazul unui proces civil, aveţi dreptul la restituirea tuturor cheltuielilor ocazionate de chemarea în judecată a asigurătorului: taxă judiciară de timbru, onorariu avocat, onorariu expert etc.
Succes!
Notă: Referitor la soluționarea cererilor de despăgubire, Legea nr. 132/2017 a venit cu o schimbare semnificativă față de regulile vechi. Concret, asigurătorii RCA trebuie să dea un răspuns ferm în 30 de zile de la data la care cererile de despăgubire sunt înaintate de asigurați. Până acum, OUG nr. 54/2016 era un pic mai permisivă, fiind stabilit că soluționarea se făcea în 30 de zile de la data înaintării cererii, dar nu mai târziu de trei luni de la data avizării daunei.
De la înfiinţarea Sistemului Carte Verde, relaţiile dintre Birourile Naţionale s-au desfăşurat în baza Conventie Tip Inter-Birouri. Acest document a fost modificat prin hotărârea Adunării Generale a Consiliului Birourilor din 30 mai 2002 la Rethymno (Creta), numindu-se Regulamentul General al Sistemului Carte Verde. Regulamentul General este o convenţie bilaterală semnată între Birourile Naţionale şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în 31.07.2003.
