SCRISUL ILIZBIL ATRAGE NULITATEA ASBOLUTA
Nu orice proces-verbal încheiat de către un agent constator prin care se constată săvârșirea unei contravenții este apt să atragă răspunderea contravențională și implicit obligația Dvs de a achita amenda astfel stabilită.
Așadar, în cazul în care v-au fost imputate alte contravenții care contravin realității faptice sau au fost reținute alte împrejurări care au condus la agravarea răspunderii generând și sporirea nejustificată a cuantumului amenzii sau poate procesul-verbal a fost încheiat cu nerespectarea dispozițiilor legale, Dvs aveți dreptul de a ataca acest act.
Astfel, în cazul în care nu sunteți de acord cu conținutul procesului-verbal sau constați că este nelegal întocmit, puteți consemna acestea sub formă de obiecțiuni la rubrica „Alte mențiuni” din cuprinsul actului administrativ. De asemenea, legea vă ofera posibilitatea formulării unei căi de atac, dar sunteți condiționați de respectarea unui interval de timp, respectiv 15 zile de la momentul înmânării sau comunicării.
Cadrul legal ce reglementează regimul juridic al contravențiilor este dat de Ordonanța nr. 2/2001. Potrivit art. 31 din OG nr. 2/2001: “ Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia ”.
Termenul de 15 zile prezintă importanță, de regulă, atât cu privire la posibilitatea conferită contravenientului de a ataca procesul-verbal, cât și din prisma motivării temeinice. Esențial de reținut este că în cazul în care doriți să formulați o plângere contravențională, aceasta trebuie întocmită cu respectarea termenului de 15 zile, ce începe să se calculeze de la momentul înmânării sau comunicării procesului verbal. Mai mult, trebuie să aveți în vedere că în cazul unei lipse totale a motivării în drept, veți fi decăzut din dreptul de a mai invoca orice aspect de nelegalitate și netemeinice a procesului-verbal.
De la regula formulării și motivării plângerii contravenționale în termenul de 15 zile există și o excepție. Așadar, lipsa mențiunilor instituite expres prin art. 17 din OG nr. 2/2001 pot fi invocate oricând, inclusiv de către instanță din oficiu, atrăgând nulitatea procesului-verbal: “Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata şi din oficiu”.
ATENȚIE!
Chiar dacă art. 16 din OG nr. 2/2001 stabilește care sunt cerințele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal, invocarea oricărui element nu va genera incidența nulității absolute. Doar lipsa cerințelor esențiale prevăzute de art. 17 din OG sus menționat va atrage întotdeauna sancțiunea nulității absolute, în celelalte cazuri operând nulitatea relativă, cu condiția să fie invocată de către contravenient și să se facă dovada unei vătămări ce nu poate fi altfel înlăturată decât prin anularea actului.
Un aspect esențial de remarcat rezidă în importanța pe care o are descrierea faptei în cadrul procesului-verbal. Nicio persoană nu poate fi sancționată contravențional, dacă în sarcina sa nu a fost angajată răspunderea contravențională. Este absolut necesar să existe o congruență între situația de fapt consemnată în procesul-verbal și realitatea faptică. Numai în acest fel se va putea indentifica gradul de gravitate și drept urmare o sancțiune proporțională cu răspunderea contravențională angajată.
În virtutea art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța de judecată va hotărî asupra sancțiunii stabilite, având posibilitatea să o reindividualizeze atât sub aspectul tipului, dar și a cuantumului. Întrucât procesul-verbal de contravenție reprezintă unicul act probator al săvârșirii unei contravenții, este impetuos necesar să conțină toate elementele pe baza cărora instanța poate să aprecieze asupra existenței faptei și dacă in mod concret aceasta este aptă să genereze răspunderea contravențională a persoanei.
Prin urmare, trebuie să se facă o analiză cu precădere asupra modului în care este transpusă descrierea faptei în cuprinsul procesului-verbal. Există situații în care deși procesul-verbal conține identificarea situației de fapt, aceasta să fie expusă în mod deficitar, din cauza scrisului ilizibil. Or, în condițiile în care din actul administrativ nu se pot înțelege cu claritate faptele ce au fost reținute în sarcina persoanei și pe baza cărora este identificat tipul de contravenție ce angajează și răspunderea contravențională, procesului-verbal va fi nul absolut. Așadar, scrisul ilizibil duce la imposibilitatea înțelegerii descrierii faptei, echivalând cu o lipsă a mențiunii privitoare la fapta săvârșită.
În situația în care s-a întocmit un proces-verbal împotriva Dvs, din care nu rezultă cu claritate ce situație de fapt a fost reținută din cauza scrierii șterse sau a scrisului mic și intercalat al literelor este incidentă o scriere ilizibilă. Astfel, vă aflați în situația în care nu a fost respectată o cerință cu caracter imperativ, prevăzută în enumerarea limitativă și expresă din art. 17 din OG nr. 2/2001, conducând astfel la nulitatea absolută a procesului-verbal întocmit de către agentul constator al contravenției. Având în vedere că o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, puteți să o invocați și ulterior formulării plângerii contravenționale, chiar și cu depășirea celor 15 zile calculate de la momentul înmânării sau comunicării actului administrativ.
un articol de AVOCAT MARIA SIMION
