Cum poți obține un ordin de protecție

Potrivit Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violențe domestice, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri (obligații sau interdicții):

1. evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
2. reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
3. limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
   • cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia și, după caz, a copiilor, într-un centru de asistență;
4. obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
5. interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
   • obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
6. interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
7. obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;

1. încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.

Ce poate cuprinde un ordin de protecție

Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială.

Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse, instanța poate dispune și obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie. De asemenea, poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară.

În cazul în care agresorul este consumator de substanțe psiho-active, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea acestuia într-un program de asistență a persoanelor consumatoare de droguri. Mai mult, instanța poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecție și pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:

1. obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;
2. obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei.
3. verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

Dispozitivul hotărârii va cuprinde și mențiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiune. Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător, fără a putea depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.

Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima. Soluționarea cererilor nu poate depăși un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea judecătorească prin care s-a dispus ordinul de protecție și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare. 

Revocarea unui ordin de protecție

Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse. Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

• agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;
• agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;
• dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia.

Cererea de revocare a unui ordin de protecție se soluționează cu citarea părților și a unității de poliție care a pus în executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită.

Studiu de caz

Prezentarea cazului

În fapt, pârâtul B.M. este căsătorit cu B.L.M. de la data de 3.10.1999, din această căsătorie rezultând patru copii. Dintre aceștia, trei sunt minori și unul este major, după cum urmează: B.A.I., B.M.G., B.R.M., B.D.E.

În anul 2012, din cauza situației financiare extrem de precare, mama copiilor, B.M.L. a plecat în Italia pentru câștiga banii necesari pentru construcția unei case. După ce a plecat în Italia și a început să lucreze ca îngrijitoare de bătrâni, o perioadă de aproximativ 3 ani situația din casă a fost una normală.

Însă, începând cu anul 2015, pe fondul consumului de alcool, pârâtul a început să fie extrem de agresiv cu copiii. Pârâtul a ajuns să bea de la prima oră a dimineții și până seara târziu, practic până devine inconștient. În acest interval de timp, pârâtul caută să intre în conflict cu copiii din orice motiv. În principal, le vorbește foarte urât, vulgar, îi înjură, îi insultă, țipă, izbește, trântește. Starea de tensiune escaladează, iar la apogeul ei, îi bate pe copii, îi lovește cu pumnii, cu picioarele, cu palmele, îi trântește de perete și de sobă, de pat și de orice obiecte îi stau în cale, iar apoi îi scoate cu forța din casă și îi lasă afară, încuie ușa și spune că este casa lui. Îndeosebi pe cele două fete le scoate aproape zilnic din casă și le ține afară, în frig, pe ninsoare, pe ploaie. Minorele se duc la vecini și cer ajutorul. Nu o dată au stat noaptea găzduite pe la vecini, iar aceștia au venit acasă la pârât și i-au cerut să înceteze cu acest comportament, însă a fost în zadar.

Asta nu este tot. Pe fondul consumului de alcool, pârâtul manifestă și un comportament promiscuu, în sensul că umblă dezbrăcat complet prin casă, în prezența minorelor.

De asemenea, pârâtul are niște prieteni în sat, cu același viciu, pe care îi invită să bea împreună în casă. Aceștia sunt bărbați cu vârste cuprinse între 35-45 de ani, alcoolici și stau în casă împreună cu minorele, consumând alcool până dimineața.

Episoadele în care copiii sunt bătuți, înjosiți, insultați și alungați din casă sunt la ordinea zilei, afectându-le puternic dezvoltarea psihică și morală.

Hotărârea luată de instanța judecătorească

La data de 5 aprilie 2019, cele două minore și fratele mai mare au formulat o cerere de emitere a unui ordin de protecție. Prin acesta solicitau luarea unor măsuri urgente față de tatăl lor, în sensul de a-l evacua pe acesta din locuință și de a-l obliga să păstreze o distanță minimă față de copii.

Prin hotărârea pronunțată, instanța de judecată a admis ordinul de protecție, în decurs de 48 de ore de la data formulării cererii și a dispus următoarele măsuri pentru o durată de 6 luni:

• evacuarea temporară a pârâtului B.M. din locuința familiei;
• reintegrarea reclamanților în locuința familiei;
• obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 100 m față de reclamanți;
• obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 100 m față de locuința reclamanților;
• obligarea pârâtului de a păstra o distanță minimă de 100 m față de unitatea de învățământ a reclamantelor;
• interzicerea pârâtului de a avea orice contact cu reclamanții, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod.

În temeiul art. 23 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, a obligat pârâtul să se prezinte la secția de poliție de care aparține la un interval de o săptămână în vederea controlului respectării ordinului de protecție, pentru prevenirea încălcării acestuia și pentru a da informații organelor de poliție cu privire la noua locuință.